• Verdenta, Strada Hușului 158, Vaslui, Romania
  • Dr. Bianca BRODOCEANU - Medic stomatolog

Pentru programări, sunați la numărul de telefon: 0770613923 - al cabinetului VERDENTA, în cadrul căruia lucrez, alături de colegii mei, și să solicitați o programare cu Dr. Bianca BRODOCEANU. Vă aștept cu drag

     În cazul acesta, pot apărea și dureri de cap și/sau febră. Durerea de dinți poate avea mai multe cauze, însă cea mai frecventă este caria profundă, care afectează pulpa dentară (în care se află nervul), cauzând inflamarea acesteia.
     Ce putem face acasă? Se curăță alimentele retenționate între dinți cu ajutorul aței dentare, urmată de clătirea cu apă la temperatura camerei. În cazul în care durerea devine insuportabilă, puteți apela la un analgezic sau antiinflamator.     
     Apoi se contactează medicul dentist, întrucât situația poate evolua nefavorabil și data următoare când apare durerea, aceasta să nu cedeze la administrarea unui medicament.

Auto-administrarea de antibiotice, fără avizul unui medic, NU este recomandată!

     Obrazul umflat ca urmare a unei infecții dentare reprezintă una dintre urgențele majore în stomatologie. O infecție localizată la nivelul unui dinte sau în spațiul dintre gingie și dinte, poate da dureri pulsatile, ce iradiază în zona învecinată.
     Această situație este deosebit de periculoasă, dacă nu este tratată la timp: infecția se poate întinde către creier sau se poate răspândi în sânge, cauzând septicemie. Infecția generalizată îți poate pune viața în pericol.

!! Se recomandă prezentarea de urgență la medicul stomatolog !!

     Un tratament adecvat diagnosticului dvs. este important pentru a stopa răspândirea infecției.  
     Ce putem face acasă? Uneori, aplicarea de comprese reci ajută la diminuarea temporară a abcesului, până reușiți să ajungeți la medic. Compresele reci se aplică pe zona osoasă imediat învecinată infecției, dar la distanță de ochi. Menținem timp de câteva minute compresele și apoi se recomandă o pauză, nu trebuie ținut rece încontinuu. De asemenea, este bine ca gheața (ex. pungi cu gheață sau pungi cu legume congelate) să nu fie în contact direct cu pielea, ci învelită în prosop/ șervețele.  

Auto-administrarea de antibiotice, fără avizul unui medic, NU este recomandată!
     Fractura mandibulară sau maxilară, fiind consecinţa unui traumatism, poate fi depistată foarte uşor. Cele mai des întâlnite semne ale acestui tip de fractură sunt: durerile locale spontane la mişcări; jenă în deglutiţie (înghiţire) şi fonaţie (articularea sunetelor).

     Dacă suspectaţi o fractură, nu mişcaţi maxilarul.
     Maxilarul trebuie imobilizat pe loc cu o batistă, cravată sau prosop legat pe sub bărbie şi deasupra capului. Dacă se inflamează, aplicaţi comprese reci.

     Mergeţi imediat la camera de gardă a unui spital sau la medicul dentist.

     În cazul în care durerea devine insuportabilă, puteți apela la un analgezic sau antiinflamator. Auto-administrarea de antibiotice, fără avizul unui medic, NU este recomandată!
     Traumatismele dentare pot apărea la copii fie pe dinții de lapte, fie pe cei temporari – de cele mai multe ori, accidentele la joacă sunt cauza traumatismelor pentru cei mici.  
     Dar și adulții pot suferi fracturi dentare în urma unui accident, de exemplu. Fracturarea unui dinte se poate produce și în urma unei mușcături puternice dintr-un aliment dur, a unei lovituri sau căzături, sau ca urmare a fragilizării dintelui datorată bruxismului. 
     Este important să vă prezentați la cabinet cât mai repede cu putință, însă iată ce puteți face înainte de a ajunge la stomatolog:
  • nu repoziționați dintele
  • puteți opri sângerarea, aplicând o compresă rece 
  • păstrați fragmentul de dinte (dacă îl găsiți) într-un recipient cu ser fiziologic, pentru a-l aduce la cabinet.
  • În cazul în care durerea este insuportabilă, puteți apela la un analgezic sau antiinflamator
  • Auto-administrarea de antibiotice, fără avizul unui medic, NU este recomandată!
     Indiferent de cauza fracturării dintelui, e importantă vizita la medic cât mai rapidă, fiind vorba de o urgență stomatologică. 
     Cu cât mai repede se intervine în astfel de cazuri, cu atât mai mari sunt șansele ca dintele să fie restaurat.
     Pentru ca reimplantarea dintelui în alveola osoasă să reuşească, este extrem de important ca aceasta să fie făcută de urgenţă. Cu fiecare minut care trece, mor alte celule de pe rădăcina dentară.
     Dacă este posibil, clătiţi dintele numai cu ser fiziologic, apoi reintroduceţi-l în alveolă sau în cavitatea bucală şi mergeţi la dentist imediat.
Dintele trebuie apucat numai de coroană şi menţinut umezit tot timpul. Există şanse maxime de reuşită dacă reimplantarea se face în 30 de minute, însă există şanse de succes chiar până în două ore.
     Este posibil ca dentistul să efectueze un tratament de canal la 1-2 săptămâni după stabilizarea dintelui în alveolă.
     Un dinte care a fost "îmbrăcat" este mult mai expus agresiunii plăcii bacteriene și acizilor din salivă, pentru că nu mai are smalț. Fără smalț sau protecția coroanei protetice, dintele se poate degrada rapid. 
     Adresează-te neîntârziat celei mai apropiate clinici care oferă servicii de urgență în stomatologie!

Nu încercați să folosiți alte produse pentru fixarea lucrării acasă!

     În cazul în care vi s-a dezlipit o lucrare de tip punte, în afară de pericolul la care sunt expuși dinții care au servit drept suport pentru această, mai există și riscul deplasării acestora.

     De aceea, și în cazul extracțiilor dentare, se recomandă ca în spațiul rămas după extracția unui dinte să fie inserat un implant dentar cât mai curând posibil, sau dacă situația o cere/permite, cu ajutorul unui aparat ortodontic se poate închide acel spațiu. Dinții care se deplasează de la locul lor își pierd din stabilitate și rezistență.
     Sângerarea gingiei poate fi o urgență, dar depinde de cauza apariției sângerării.

     Uneori, în cazul unei extracții dentare recente, de exemplu, este nevoie ca sângerarea să fie stopată cu ajutorul unei suturi locale realizată de medic.
     Alteori, pacienții care se prezintă cu traumatisme și fracturi dentare și radiculare, au nevoie și de o intervenție chirurgicală locală, în funcție de gravitatea situației.
     În cazurile menționate anterior, aplicarea de comprese reci, pe obraz lângă zona afectată  și aplicarea de pansamente ușor compresive pe zona sângerândă, pot ajuta la diminuarea temporară a sângerării, până reușiți să ajungeți la medic.
     Tot în situațiile acestea: dacă apare și durerea insuportabilă, puteți apela la un analgezic sau antiinflamator, dar nu aspirina - aceasta favorizează menținerea sângerării.

    Chiar dacă nu te afli într-o astfel de situație gravă, care să reprezinte o urgență în stomatologie, sângerarea constantă a gingiilor la periaj sau atunci când mănânci trebuie să îți tragă un semnal de alarmă. Aceasta poate semnala afecțiuni serioase ale gingiei și ale țesuturilor adiacente, cum este boala parodontală, care se instalează lent, fără durere, dar poate duce inclusiv la pierderea dinților sănătoși.
     În ciuda faptului că smalțul este considerat cel mai dur țesut din corpul uman, este totuși susceptibil la stres mecanic intens. Așa apar fisurile pe smalțul dinților.
    Fisurile dentare arată ca niște dungi subțiri, dar în timp, se pot extinde și se pot colora de la pigmenții alimentari și astfel devin destul de vizibile.
    Un alt simptom specific al unei fisuri dentare este sensibilitatea dentară sau durerea, deși nu este obligatoriu ca aceasta să fie prezentă. Dacă apar senzații dureroase, acestea pot deveni deosebit de pronunțate în timpul masticației sau atunci când vă spălați dinții. Durerea acută insuportabilă este de obicei cauzată de băuturi și alimente prea calde sau, dimpotrivă, reci.

     Multe persoane prezintă fisuri de diferite adâncimi pe smalțul dinților, dar majoritatea celor care au o astfel de problemă nici nu o bănuiesc. Apariția unor astfel de fisuri poate duce la o reacție în lanț și poate duce la probleme grave ale sănătății dinților. În plus, fisurile dentare devin treptat un defect estetic semnificativ.
Fațete, coroane și inlay/onlay de ceramică

Punte integral ceramică

Coroane individuale, integral ceramice

Stomatologia modernă, practicată astăzi în cabinete, este rezultatul unor studii intense realizate de-a lungul a ultimilor 200 de ani. Primele tratamente de canal se efectuau dinaintea anilor 1860-1870, și tot în acea perioadă se inventa diga dentară.

Cu toate acestea, există dovezi arheologice care arată preocuparea oamenilor legată de sănătatea lor dentară, încă din cele mai vechi timpuri. Arheologii au descoperit mumii cu dinții fixați cu împletituri elaborate de sârmă de aur, asemănătoare lucrărilor dentare moderne ca rol.
Mayașii credeau că poziționarea pietrelor prețioase pe dinți le îmbunătățește estetica dentară, totodată își arătau astfel și statusul social. S-au folosit pietre prețioase precum jadul, turcoazul și cuarțul. Formele pietrelor erau de-obicei circulare, asemănător strasurilor din cristale Swarovski, din zilele noastre, ce sunt aplicate pe dinții frontali.

Prima etapă a dezvoltării cariei dentare este demineralizarea smalțului ce apare sub forma unei pete albe și apoi evoluează, formând cavități ce progresează lent până ajung la nerv.

Semnele și simptomele apar abia în momentul în care caria ajunge la dentină - stratul mai profund al dintelui.

Dinții umani au o configurație destul de complexă și anumite zone retenționează resturi alimentare și, implicit, bacterii ce se dezvoltă în aceste spații retentive, greu sau aproape imposibil de igienizat. Astfel, șanțurile și fosetele, chiar dacă fac parte din anatomia dintelui, devin un factor de risc important în etiologia cariei dentare.

Sigilantul dentar este produsul ce blochează accesul bacteriilor în șanțuri și fosete:
Sigilarea dentară se efectuează în 2 moduri:

  •  Neinvaziv – se efectuează în principal în prezența șanțurilor de mică adâncime. Nu necesită anestezie, deoarece sigilarea are loc fără utilizarea unei freze. Practic materialul de sigilare se aplică direct pe suprafața dintelui.
  • Invaziv – șanțul foarte îngust este ușor „aplatizat” cu freza dentară înainte de aplicarea materialului de sigilare.
Zona rădăcinii nu este acoperită de smalț, iar canaliculele dentinare asigură un acces direct excitanților (cald, rece, dulce, etc.) asupra nervului și rezultă astfel sensibilitatea dentinara consecutivă retracției gingivale.

În imagine, în zona din stânga vedem pulpa dentară: un țesut bogat în fluide, colagen și foarte vascularizat. Foarte bine evidențiat aici, observăm Odontoblastele: principalele celule a stratului formator de dentină, sunt întâlnite în apropierea dentinei. Aceste celule trimit niște prelungiri în stratul dentinei (partea dreaptă a imaginii), prin tubulii dentinari.
Diverse ramificări anatomice ale spațiului pulpar.

“Zâmbetul . . .   este fericirea
care se află chiar sub nasul tău.” Tom Wilson

Absolventă a Facultății de Medicină Dentară UMF Gr. T. Popa, Iași, din anul 2016 sunt medic stomatolog, am profesat la început în Iași și Vaslui, dar și în Franța în perioada 2018 - 2022 (Orléans și Beausoleil). Din 2022 am revenit acasă, iar actualmente profesez, alături de colegii mei, în cadrul cabinetului VERDENTA - Vaslui.

Vă aștept cu drag!

Cu stimă și zâmbete,
Dr. Bianca - Ionela BRODOCEANU ​